opinia specialistilor

Copilul si motricitatea - Gabriela Petrut Barbu

posted Jul 12, 2011, 1:16 AM by Reteaua Impreuna

Bogdan Ardeleanu
- 2010-Dec-20 -
opinia specialistilor

Cartea se adreseaza studentilor, tinerilor specialisti in domeniile kinetoterapiei si psihopedagogiei speciale, profesorilor de sprijin pentru copiii cu deficiente neuromotorii, parintilor acestor copii.

Autoarea s-a nascut la Dej, in anul 1972. Dupa absolvirea Liceului Sanitar si a Scolii Postliceale Sanitare „Victor Babes” Cluj-Napoca, specializarea balneofizioterapie, isi incepe activitatea profesionala in Policlinica de Copii din Cluj in 1994.

Beneficiaza de cursuri de specialitate in Olanda, Germania si Ungaria, si de instructaje in tara cu specialisti invitati din SUA si Marea Britanie.

In 2006 obtine licenta in Psihopedagogie Speciala, iar in 2007 diploma de Master in Educatie Integrata si in Educatie Fizica si Kinesiologie in cadrul Universitatii Babes-Bolyai Cluj. In prezent lucreaza la Gradinita Speciala Malteza pentru Copii cu Deficiente Neuromotorii din Cluj.

Lectura manuscrisului a fost o surpriza placuta; valoarea prezentei lucrari iese in evidenta, mai ales, daca avem in vedere ca in Romania nu exista abordari ale acestei teme.

Alt merit al abordarii este acela ca autoarea a vrut si a reusit sa prezinte un tablou complex al motricitatii copilului in stransa legatura cu educarea neuromotorie pentru care prezinta o varietate de programe terapeutice si educative, exercitii si tehnici specifice kinetoterapiei.

Cartea acorda un spatiu larg cauzelor care determina deficienta neuromotorie si, totodata, ofera metode si mijloace de educare neuromotorie.

Alcatuirea cartii, modul de prezentare, avanseaza ideea ca autoarea isi va continua preocuparile in domeniu si ca experienta acumulata ii va permite sa ofere si alte lucrari de specialitate.

Prof. Univ. Dr. Mariana Marolicaru

Pret: 20 Lei - Contact: gabipetrut@yahoo.com

Valoarea art-terapiei in stimularea stărilor psihice constructive

posted Jul 12, 2011, 1:14 AM by Reteaua Impreuna

dr. Daniela Laura Campean - medic primar psihiatrie pediatrică şi drd. Emilia Chirilă- art-terapeut-Centrul de sănătate Mintală pentru Copii şi Adolescenţi, secţie a Spitlului de Urgenţă pentru Copii ? Cluj Napoca
- 2010-Jul-7 -
opinia specialistilor

Mathieu Ricard, ( un savant şi călugăr budist, de 20 de ani, după absolvirea facultăţii a lucrat cu un laureat al premiului Nobel, Francois Jacob, făcand propriile sale descoperiri in genetică, după doctorat şi cateva cărţi publicate se retrage din activitatea sa ştiinţifică şi-şi incepe viaţa de practicant al budismului tibetan. Matthieu descrie un standard diferit de cel folosit in Occident pentru etichetarea unei emoţii ca fiind distructivă: Criteriul nu este doar provocarea unui rău evident, ci şi provocarea unei vătămări mai subtile - distorsionarea percepţiei realităţii...Din punct de vedere budist distincţia dintre emoţiile constructive şi cele distructive sunt: cele distructive impiedică mintea să observe realitatea aşa cum este, se va produce intotdeauna o discrepanţă intre felul in care apar lucrurile şi felul in care sunt ele...:

STĂRI PSIHICE DISTRUCTIVE:

Stimă de sine redusă, incredere in sine exagerată, tolerarea unor emoţii negative, gelozie şi ividie, lipsa compasiunii, incapacitatea de a avea relaţii personale apropiate.

STĂRI PSIHICE CONSTRUCTIVE:

Stimă de sine, sentimentul de integritate compasiune, bunăvoinţă, generozitate, abilitatea de a vedea ce este adevărat, bun, şi drept, iubire, prietenie.

Este vorba despre o abordare adaptativă, toţi artiştii care practică art-terapia se bazează pe activitatea lor artistică , au o trăsătură caracteristică comună : sunt in concordanţă cu ?pragmatismul esenţial?( Ruth Aron Rubin, ?Art-terapia: Teorie şi tehnică?, ed. Trei, Bucureşti,pg 305) spre deosebire de terapiile prin mediere artistică unde terapeuţii sunt nonartişti, dar folosesc limbajul artelor vizuale in evaluare şi terapie.

Obiectivele art terapiei se stabilesc in funcţie de activităţile de tip artistic care sunt folosite de art-terapeut, au ca finalitate imaginea, se pune bază pe procesul creativ, iar procesul implică o tranzacţie intre ceator ( pecient), produsul (ertefactu), şi terapeut. Activităţile de acest tip implică comunicarea nonverbală, specific artelor vizuale ( prin desen, culoare, modelaj sau alt tip de proiectare specific designului sau multimediei), intr-un mediu care oferă siguranţă pentru exprimările emoţionale, dar şi a modalităţilor de a regla stările emoţionale, stările conflictuale, generatoarede anxietate şi frustrare. Esteticul nu reprezintă un criteriu de evaluare şi interpretare a produselor activităţilor artistice, fiind importante implicarea şi explorarea.

Cercetările recente au dovedit că experienţele traumatice sunt inmagazinate in minte sub formă de imagini, iar practicarea artelor vizuale oferă o cale unică de a exprima aceste experienţe, de ale conştientiza, fără ca efectul confruntării cu ele, asupra clienţilor să fie agravat.

Se foloseşte ca metodă art-terapia, prin calitatea artelor vizuale , care permite practicantului să se exprime prin mijloace specifice artelor.

Studiu de caz

Centrul de Sănătate Mintală pentru Copii şi Adolescenţi Cluj Napoca

T R, M, 9 ani Dg.

1. Tulburări emoţionale şi de conduită (avea accese de furie şi intocmea o listă cu persoanele pe care trebuia să le agreseze pe motiv că a fost jignit);

2. P. cu note instabil emoţionale;

3. Mediu familiar atipic (părinţi surdo-muţi)

4. Adaptabilitate scăzută

Rezultate:

După cateva şedinţe de art-terapie beneficiarul a inlocuit lista ?neagră? cu lista datelor de naştere ale persoanelor de pe listă. In cadrul şedinţelor de art-terapie face obiecte cadouri cu ocazia zilelor de naştere ale persoanelor apropiate şi este admirat in cercul lui de prieteni. A venit cu un prieten la şedinţele de art-terapie.

Obiective urmărite :

Dezvoltarea inteligenţei emoţionale;Stimularea tuturor canalelor senzoriale;Dezvoltarea capaciţăţii de a se exprima mai repede şi mai uşor; Modelarea personalităţii prin valori estetice şi orientarea spre incorporarea frumosului in viaţă şi activitate; Dezvoltarea percepţiilor şi reprezentărilor vizuale, a imaginaţiei creatoare; Facilitarea comunicării interpersonale, creşterea sociabilităţii, creşterea adaptării in societate;Rezolvarea eficientă a conflictelor; Crearea de stări afective comice;Inducerea unei stări de linişte, acceptare de sine;Reducerea tensiunii şi anxietăţii; Capacitatea de a invinge obstacole de natură psihică (nu pot , nu sunt in stare, invingerea ... amanării?

Terapii sau activitati pentru persoanele cu dizabilitati

posted Jul 12, 2011, 1:13 AM by Reteaua Impreuna

Mary Turner
- 2005-Nov-21 -
opinia specialistilor

Multe persoane din Romania prefera sa foloseasca cuvantul "Terapie" si as vrea ca aceste persoane sa se intrebe daca aceasta preferinta se datoreaza unei atitudini culturale pe care o au fata de dizabilitate. Este dizabilitatea vazuta ca o boala care poate fi tratata?

aplicata de catre acele persoane care incearca sa amelioreze o anumita dizabilitate acesta fiind scopul pentru care s-au pregatit. In ceea ce ne priveste pe noi ceilalti, ar trebui sa ne impartasim talentele unii altora si sa invatam sa respectam aptitudinile persoanelor cu dizabilitati pentru ca acestia sa dobandeasca increderea in fortele proprii si sa invete sa-si exprime deschis opiniile. Self-advocacy este cea mai buna cale de a-si castiga drepturile, de aceea aceste persoane au nevoie de tot ajutorul posibil din partea noastra.

Organizatia mea Action Space Mobile din Marea Britanie lucreaza cu adultii si copiii cu nevoi speciale. Poza atasata este preluata dintr-un spectacol public numit "Vizibilitate", deoarece copiii isi doresc sa fie vizibili in intreaga lume, nu ascunsi undeva departe.

Contact "Action Space Mobile":
email: mary@actionspacemobile.org

Interviu cu Sorin Angheluta, Expert si Coordonator Consiliul National de Formare Profesionala pentru Adulti

posted Jul 12, 2011, 1:12 AM by Reteaua Impreuna


- 2004-Sep-1 -
opinia specialistilor

Am avut sansa sa-l intalnim pe Domnul Sorin Angheluta, expert al Consiliului Nafional de Formare Profesionala a Adultilor, la un seminar patronat de Open College Network din Anglia si Fundatia de Sprijin Comunitar. Cu aceasta ocazie, am discutat cu dumnealui despre cateva subiecte importante pentru sectorul ONG.

Reporter
Care sunt elementele pe care un ONG sau o fundatie trebuie sa le ia in considerare pentru a deveni furnizor de formare profesionala?

Sorin Angheluta
Furnizorul de formare profesionala. Poate decide asupra elementelor pe care trebuie sa le contina un program de formare profesionala. In functie de resursele umane, resursele materiale si resursele financiare de care dispune, cu respectarea standardelor ocupationale sau a standardelor de pregatire profesionala. De asemenea, furnizorul de formare stabileste conditiile de acces ale participantilor la programul respectiv, identifica obiectivele exprimate in competente profesionale care urmeaza sa fie dobandite de fiecare participant la program si alege modalitatile de evaluare a participantilor la programul de formare profesionala.

Evaluarea participantilor poate fi: initiala, pe parcurs si finala, specificandu-se metodele, instrumentele folosite si scala de apreciere. Autorizarea furnizorilor de formare profesionala, monitorizarea activitatii acestora, organizarea si coordonarea examenelor de absolvire sunt atributii ale comisiilor de autorizare judetene. In exercitarea acestor atributii, comisiile de autorizare folosesc specialisti pe domenii ocupationale care evalueaza programul propus de furnizorul de formare si resursele de care dispune pentru furnizarea respectivului program.

In urma evaluarii, specialistii intocmesc un raport de evaluare pe baza caruia comisia de autorizare ia decizia de autorizare. Dupa. promovarea examenului de absolvire, la terminarea cursurilor de initiere, calificare, recalificare, specializare sau perfectionare, absolventii primesc certificate cu recunoastere nationala insotite de un supliment descriptiv in care se inscriu competentele dobandite.

In cazul in care nu se doreste obtinerea autorizarii, furnizorul de formare profesionala isi stabileste singur oferta de formare.

R: Un alt obiectiv al fundatiei noastre este introducerea ocupatiei de Art Terapeut in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), necesara in domeniul ingrijirii persoanelor cu dizabilitati. Atat pentru interesul nostru cat si pentru alte organizatii doritoare sa creeze o noua pozitie, va rugam sa ne spuneti care sunt procedurile de urmat?

SA: Ocupatiile, functiile si meseriile se regasesc in Clasificarea Ocupatiilor din Romania. Orice utilizator al COR-ului poate initia actualizarea lui (prin utilizator intelegandu-se agentii economici, indiferent de forma de proprietate, organizatiile patronale, sindicale, profesionale si politice, fundatiile, asociatiile, persoanele fizice si juridice).

Dezvoltarea economiei nationale, nevoile pietei muncii impun introducerea in COR a noilor ocupatii. Actualizarea COR-ului se realizeaza prin respectarea prevederilor din Ordinul nr. 270/273 privind aprobarea Procedurii de actualizare a nomenclatorului Clasificarea ocupatiilor din Romania. Cererile pentru actualizarea COR se depun la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Directia politici forta de munca.

Conform acestui ordin, printre avizele necesare, in domeniul asistentei sociale, este necesara prezentarea unui aviz din partea Directiei Generale Politici Asistenta Sociala din cadrul M.M.S.S.F. Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor trebuie sa formuleze un punct de vedere numai in legatura cu introducerea unei noi calificari in Nomenclatorul calificarilor.

Pentru introducerea unei ocupatii in COR, este necesar acordul ministerului de resort care reglementeaza activitatea in domeniu sau, dupa caz, al asociatiilor profesionale.

R: In calitate de reprezentant al CNFPA, ce alte indicatii mai puteti oferi ONG-urilor din domeniu?

SA: Extinderea pregatirii profesionale continue in domeniul asistentei sociale vine in intampinarea nevoilor copiilor si a adultilor cu nevoi speciale severe din institutii si din comunitatile locale.

Datorita interesului manifestat in domeniul asistentei sociale si pentru ca certificarea absolventilor unui program de formare profesionala a adultilor sa aiba recunoastere nationala, este in interesul furnizorilor de formare profesionala sa se autorizeze.

Autorizarea furnizorilor este un proces prin care se certifica nivelul de calitate oferit de furnizorii de formare profesionala a adultilor. Criteriile de autorizare se refera la calitatea programului precum si la adecvarea si relevanta resurselor implicate in derularea sa. Beneficiarii programelor de formare profesionala, atat persoanele individuale, cat si angajatorii, vor sti ca programul de formare in cauza ofera competentele profesionale careformeaza obiectivele programului.

Aceste competente vor fi trecute in suplimentul descriptiv al certificatelor cu recunoastere nationala, eliberate in urma absolvirii unui program organizat de catre un furnizor de formare profesionala autorizat.

Invatarea, predarea si impartasirea metodelor si modalitatilor de munca in lucrul cu deficiente, dificultati de invatare si nevoi speciale

posted Jul 12, 2011, 1:05 AM by Reteaua Impreuna

Mary Turner, Action Space Mobile
- 2003-Nov-13 -
opinia specialistilor

Metodele necesare pentru a lucra cu persoanele cu nevoi speciale sunt diverse. Cunoasterea si folosirea cifrelor, alfabetizarea si gandirea deductiva nu sunt posibile in unele cazuri, astfel impunandu-se metodele de predare non-verbale, creative, construite in jurul persoanei, pentru a putea maximaliza potentialul personal al fiecaruia

Modalitatea in care se lucreaza cu persoanele numite mai demult “handicapati” se schimba in intreaga lume si, bineinteles, in Romania. Scopurile sunt recuperarea si integrarea acestor oameni. Legislatia privind Drepturile Omului cere ca tuturor persoanelor sa li se dea ocazia sa ia parte in evenimente culturale si sa aiba acces la educatie; copiilor li se garanteaza dreptul la joaca.

Aceasta noua metoda are punctele ei puternice, dar si punctele ei slabe. Activitatile care faciliteaza dezvoltarea formelor de comunicare corecte, care valorifica abilitatile personale si care dau tuturor sansa de a avea un rol in viata comunitatii, reprezinta importanti pasi inainte.

Cu toate acestea, ideea ca oricine poate fi reprimit in familia din care provine, poate invata sa aiba un rol constructiv in societate, sau chiar poate fi vindecat, nu este viabila. Ideea nu este viabila, mai ales in Romania – multe familii sunt sarace iar oamenii nu au fost educati sa gandeasca si sa accepte ca acestea sunt solutii posibile pentru conditiile speciale ale rudelor lor.

Trebuie sa fie dezvoltate mai multe case intermediare, sau locuinte protejate si programe de lucru, pentru a usura drumul spre independenta personala. Inainte de acestea, insa, este nevoie de infiintarea unor programe de instruire a ingrijitorilor, a lucratorilor sociali, si chiar a psihologilor.
Modelul medical de deficienta trebuie sa fie inlocuit de o metoda de lucru cu caracter social, in care concesiile, accesibilitatea si intelegerea sa permita integrarea treptata intr-o societate in schimbare.

Metodele necesare pentru a lucra cu persoanele cu nevoi speciale sunt diverse. Cunoasterea si folosirea cifrelor, alfabetizarea si gandirea deductiva nu sunt posibile in unele cazuri, astfel impunandu-se metodele de predare non-verbale, creative, construite in jurul persoanei, pentru a putea maximaliza potentialul personal al fiecaruia.

Cel mai important aspect al muncii este dezvoltarea respectului de sine, astfel incat talentele si abilitatile pot fi dezvoltate si recunoscute. Acest scop poate fi implinit prin activitati ghidate, prin acordarea de responsabilitati minore si punerea in situatii de viata reale. In acest fel dezinstitutionalizarea este posibila.

Metodele de lucru pot fi aplicate in mai multe feluri. De exemplu, unele persoane pot trece peste dificultatile lor prin terapie personala; altii au nevoie de terapie de grup, pentru a socializa si a-si putea impartasi abilitatile; alte persoane pot sa-si descopere un talent aparte, care poate sa-i convinga sa-si aduca muzica, dansul, arta sau poezia in fata publicului.
Instruirea personalului se poate face, de asemenea, pe mai multe niveluri – de la cursuri universitare complete pana la invatarea prin asistarea in munca a specialistilor. In ultimii ani, multi specialisti straini au venit sa lucreze in Romania ca voluntari; tehnicile si programele lor de activitati au fost, mai apoi, preluate de ONG-uri romanesti si de personalul din institutii.
Munca aceasta a inceput sa fie recunoscuta de catre autoritatile din Romania si chiar a primit acreditarea de la Open College Network din Anglia. Instruirea poate fi facuta la locul de munca si subiectele pot fi studiate pe rand, pana la completarea unui portofoliu de credite ce duce spre un nivel superior de studiu, mergand pana la atingerea standardelor de intrare la Universitate. (Vezi “Posibilitati de pregatire si acreditare”.)

Este necesar ca ingrijitorii si personalul din institutii sa fie pregatiti la locul de munca. Acest lucru ii va ajuta sa continue sa lucreze si sa studieze in acelasi timp. In plus, exista contextul imediat in care se pot pune in practica lucrurile invatate. Abilitatile studentilor pot fi observate si pot fi stranse dovezile imbunatatirilor. Persoanele cu nevoi speciale vor beneficia automat de acestea, si pot contribui direct la evaluarea schimbarilor. In multe institutii, acest tip de munca este o realitate iar rezulatele trebuie sa fie recunoscute.

Personalul poate fi pregatit in domenii specializate, precum muzica sau dansul, dar instruirea poate fi si mai generala, acoperind subiecte precum “cunoasterea si intelegerea deficientelor”, “cum sa conduci un workshop”, “norme de siguranta si sanatate”, sau “limbajul semnelor”.

Este necesar ca personalului si rezidentilor din institutii sa le fie recunoscute indeplinirile, si, daca se poate, acestea sa fie rasplatite de catre superiorii lor. Trebuie creat un mediu de invatare care sa permita imbunatatirea sinelui. Acest nou climat de lucru va fi un stimulant in sine, pe masura ce un parteneriat intre personal si cei pe care ii au in grija se va dezvolta intr-un respect reciproc pentru noile abilitati ale fiecaruia.

Personalul si rezidentii vor putea sa sustina impreuna schimbarea atitudinii in cadrul societatii ca intreg – numai astfel sunt posibile integrarea si respectul necesar pentru cei pe care societatea i-a etichetat ca avand deficiente.

Pe internet se gasesc multe resurse si liste de instructori, dar de multe ori munca lor este academica sau in scopuri comerciale. Persoanele din lista de contacte de mai jos si-au dezvoltat programe de instruire proprii din nevoia de a adresa situatiile existente in institutiile pentru persoane cu deficiente. Aceste persoane au gasit modalitati de a preda si inmana personalului din institutiile romanesti tehnicile si conceptele necesare pentru continuarea programelor prin mijloace proprii. Dupa aceasta, ei s-au adresat autoritatilor pentru acordarea acreditarilor si recunoasterea oficiala a programelor.

Pentru a afla mai multe informatii despre posibilitatile de pregatire de specialitate puteti contacta:

- Fundatia de Sprijin Comunitar, Bacau, pentru programe de instruire Open College Network; impart.fsc@mic.ro
- Muzika Charitable Trust, pentru instructori din Anglia specializati in domeniile artistice;muzikate@amserve.net
- Art Therapy Centre, Timisoara, pentru cursuri de specializare; doina@mail.dnttm.ro
- Music as Therapy (Terapia prin Muzica), pentru o introducere in terapia prin muzica;alexiaquin@musicastherapy.org
- CEDEFOP – Centrul European pentru Dezvoltarea Instruirii Vocationale, pentru informatii pe larg referitoare la structura sistemelor de educare si initiere din Uniunea Europeana;
- Uniunea Europeana, pentru informatii privind programul Leonardo pentru sustinerea politicilor trans-nationale de promovare a invatamantului. http://leonardo.cec.eu.int

Mary Turner este Art-terapeut. A instruit si a lucrat impreuna cu mai multe organizatii din Romania in ultimii 12 ani. A fondat si este presedintele fundatiei de binefacere Action Space Mobile.

Puteti sa o contactati pe Mary la adresa de e-mail: mary@actionspacemobile.org

Din scaunul directorului – Dr OVIDIU NECULA

posted Jul 12, 2011, 1:04 AM by Reteaua Impreuna

Dr. Ovidiu Necula, Director CRRN Racaciuni
- 2003-Nov-13 -
opinia specialistilor

Echipa IMPART, Fundatia de Sprijin Comunitar, a devenit acum o prezenta aproape permanenta pentru pacientii si personalul institutiei. Programul de Terapie prin Arta Combinata a fost dezvoltat la Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Gasteni de catre echipa IMPART din 1996. La inceput, ei au sustinut activitati cu pacientii cu deficiente severe, in cadrul unui program saptamanal.

Ne-am dat insa seama ca era nevoie sa directionam acest tip de terapie pe latura instruirii propriului personal si, in anul 2000, echipa IMPART a inceput cursurile de terapie prin Arta Combinata pentru a da continuitate si pentru a antrena un numar cat mai mare de pacienti.

In ultimii trei ani, aproape toti membrii personalului (infirmieri, asistenti sociali si medicali, psihologi) au fost pregatiti in terapia prin Arta Combinata in cateva etape.

Beneficiile obtinute de rezidenti s-au materializat in:

- Formarea deprinderilor elementare
- Dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor
- Educarea aptitudinilor si abilitatilor pentru diverse forme de terapie
- Dezvoltarea responsabilitatii si afectivitatii
- Diminuarea tensiunilor fizice si psihice ale rezidentilor, anxietatea
- Diminuarea tulburarilor de comportament.

Terapia prin Arta Combinata reduce interventiile medicale. Bucuria si veselia rezidentilor nostri sunt evidente atunci cand membrii echipei IMPART sunt aici.

Toate aceste beneficii nu ar fi existat daca nu as fi creat cadrul necesar acestui tip de activitati: spatii adecvate, mobilizarea personalului, deschiderea spre nou, disponibilitatea, receptivitatea etc.

Terapia prin Arta Combinata a devenit o necesitate si o prioritate pentru autoritatile locale si nationale: Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap, Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Consiliile Locale.

Acest tip de terapie are un loc important printre celelalte metode de lucru cu persoanele cu deficiente si probleme de sanatate mintala, fiind mentionata in documente oficiale ca HG 1215 oct 2002, Strategia Nationala privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap din Romania, Noile Standarde de Calitate privind Centrele Rezidentiale de Protectie Speciala pentru Adulti:
“Terapia prin Arta Combinata este o necesitate si trebuie continuata, dezvoltata si extinsa tuturor categoriilor de persoane cu dizabilitati fizice, senzoriale, mentale si psihice”.

Acestea trebuie realizate obligatoriu in toate institutiile de stat, cat si in ONG-urile care sunt implicate in sustinerea acestui tip de terapii.

13. 11. 2003

Director CRRN Racaciuni
Dr. Ovidiu Necula

Zambete si bucurie in viata copiilor

posted Jul 12, 2011, 1:03 AM by Reteaua Impreuna

Sorin Brasoveanu, Director General - Directia Generala pentru Protectia Copilului Bacau
- 2003-Nov-12 -
opinia specialistilor

A fost elaborat Manualul de Terapie prin muzica, arta, miscare si joc pentru copiii si adultii institutionalizati, care inca mai poate fi procurat gratuit, daca il veti solicita la adresa de e-mail: impart.fsc@mic.ro. Echipamentele necesare realizarii terapiei combinate au fost donate centrelor de plasament/complexelor de servicii comunitare.

In anul 1991, “Relief Fund for Romania” a initiat programul “Terapie prin muzica, miscare, arta si joc pentru copii si adulti institutionalizati”. Dupa sase ani, programul a fost acreditat de Directia Judeteana pentru Protectia Copilului. Fundatia de Sprijin Comunitar a reusit sa implementeze programul in institutii si prin alte organizatii in judetele Bacau, Iasi, Neamt si Vaslui.

Scopul proiectului l-a constituit extinderea utilizarii tehnicilor de terapie prin muzica, arta, miscare si joc in activitatile desfasurate cu adultii si copiii institutionalizati.

In calitate de partener, Directia Generala pentru Protectia Copilului Bacau a fost inclusa in acest program. Astfel, in anul 2002, echipa IMPART a oferit lunar servicii unui numar de 85–120 de copii institutionalizati, ocrotiti in cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. 4 Moinesti si in cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr.2 Bacau.

Beneficiarii curenti ai programelor sunt intre 150–230 copii din Complexul de Servicii Comunitare nr.1 Bacau si din Modulul pentru Copilul cu Deficiente, din cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr.2 Bacau, intr-un program de lucru saptamanal.

A fost elaborat Manualul de Terapie prin muzica, arta, miscare si joc pentru copiii si adultii institutionalizati, care inca mai poate fi procurat gratuit, daca il veti solicita la adresa de e-mail: impart.fsc@mic.ro. Echipamentele necesare realizarii terapiei combinate au fost donate centrelor de plasament/complexelor de servicii comunitare.

Sprijinul oferit de FSC, prin programul IMPART, aduce zambete si bucurie in viata copiilor din institutiile noastre. Dorim ca in viitor colaborarea dintre noi sa fie cel putin la fel ca pana acum, pentru ca numai impreuna putem face mai mult.

(Noiembrie 2003)

Rodica Padureanu
Director economic, Directia de Asistenta Sociala Bacau.

Ne aflam in plin proces de reforma in sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap, reforma demarata relativ de putina vreme, dar care, intensificata prin instrumente si masuri adecvate, va capata o forma concreta de manifestare.

Unul dintre obiectivele prioritare ale Strategiei nationale in domeniu, transpus in Strategia si planul judetean de actiune il constituie reforma institutionala, masura care vizeaza, printre altele, dezinstitutionalizarea – actiune viabila numai prin crearea de servicii alternative pe baze comunitare.

Implicarea tuturor factorilor responsabili printr-un parteneriat public-privat va crea, in mod cert, avantaje care sa vina in sprijinul categoriei persoanelor cu handicap, si nu numai.

Exemplul cel mai elocvent il constituie asocierea dintre Consiliul Local al municipiului Bacau si Fundatia de Sprijin Comunitar, concretizata prin numeroase proiecte comune. Cel mai recent este infiintarea unui centru de zi pentru persoanele cu afectiuni psihice, in municipiul Bacau, proiect stimulat de numarul crescut de astfel de persoane. Avantajele ce decurg din aceasta conlucrare vor dezvolta efecte pe termen lung, oferind posibilitatea diminuarii numarului de solicitari in vederea institutionalizarii, dar inscriindu-se si ca un vector principal in actiunea de integrare socio-profesionala a celor care astazi se afla in institutii rezidentiale.

Interviu din scaunul directorului

posted Jul 12, 2011, 1:02 AM by Reteaua Impreuna

Doina Pocioianu, Director Centrul de ART Terapie Timisoara
- 2002-Jun-11 -
opinia specialistilor

Ideea ca orice forma de terapie prin arta (arte plastice, muzica, dans, teatru) este bine primita de acesti copii si ca ea ii ajuta sa isi depaseasca problemele a fost motivatia mea principala. Ca o recunoastere a originalitatii si valorii proiectului Centrul de art-terapie "Dr. Eliza Ionescu", am primit premiul la categoria "Leadership si Initiativa Individuala" la Gala Premiilor Societatii Civile 2002.

Reporter: Puteti sa ne faceti un scurt istoric al carierei dumneavoastra?

Doina Pocioianu: In 1998 am initiat Centrul de diagnostic si art-terapie "Dr. Eliza Ionescu", primul de acest fel din Romania, avand in experienta mea anterioara un numar de 5 ani de lucru in acest domeniu. Am lucrat ca psiholog la Clinica de neuropsihiatrie din Timisoara unde Dr. Eliza Ionescu, sefa clinicii, a introdus aplicarea unor tehnici de recuperare printre care si art-terapia. La vremea aceea (1977) a fost o noutate iar efectele au fost extrem de benefice pentru pacientii clinicii. Aceasta experienta, alaturi de formatia mea de artist plastic, m-a ajutat sa concep un serviciu specializat in art-terapie care sa fie destinat copiilor cu nevoi speciale.

R: Care a fost motivatia dumneavoastra de a continua sa activati in domeniul art terapiei in perioada de inceput?

D.P. Ideea ca orice forma de terapie prin arta (arte plastice, muzica, dans, teatru) este bine primita de acesti copii si ca ea ii ajuta sa isi depaseasca problemele a fost motivatia mea principala. Ca o recunoastere a originalitatii si valorii proiectului Centrul de art-terapie "Dr. Eliza Ionescu", am primit premiul la categoria "Leadership si Initiativa Individuala" la Gala Premiilor Societatii Civile 2002.

R: Care sunt activitatile dumneavoastra curente?

D.P. Pe langa activitatea pe care o desfasor in cadrul Centrului de art-terapie, pasiunea mea este grafica si de cate ori pot, ma refugiez in atelierul propriu unde imi petrec o buna parte din timp. Pentru mine, activitatea plastica este sursa de inspiratie pentru tot ceea ce fac iar in anii comunismului pot sa spun ca a fost salvatoare. Expozitiile pe care le-am avut atat in tara cat si peste hotare au fost o recunoastere a demersului meu artistic.

R: Care sunt planurile dumneavoastra de viitor?

D.P. Planurile mele de viitor se axeaza pe doua directii: a) ca director al Centrului de art-terapie, imi propun sa largesc activitatea centrului prin derularea unui nou proiect care sa vizeze 10 gradinite si 10 scoli din Timisoara si din jur. De asemenea, as dori cresterea numarului de persoane implicate in art-terapie prin organizarea unor training-uri sustinute atat de specialisti straini dar si de personalul centrului. In acest sens am avut o colaborare excelenta inca din 1998 cu specialistii britanici din organizatiile: "Action Space Mobile", “Muzika Charitable Trust", "Pandora's Daughter" si "Music as Therapy".
b) ca artist, anul acesta am fost invitata la Hamburg pentru a face o expozitie cu ultimele lucrari. Totodata, in cadrul unui proiect cultural, voi publica o carte de arta cu lucrari personale.

R: Considerati ca alte abordari diferite ar putea fi incluse in domeniul art terapiei?

D.P. Participand in martie 2003 la conferinta "Creativitate si drepturile omului in terapie, educatie si joaca" organizata de Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau, am fost impresionata de modalitatea de abordare si aplicabilitatea artelor combinate in cazul persoanelor cu nevoi speciale. Sesiunile practice desfasurate in cadrul conferintei m-au convins ca si acest mod de abordare, desi diferit de al nostru, este la fel de eficient.

R: Sunteti optimista in ceea ce priveste viitorul art terapiei in Romania?

D.P. In ceea ce priveste viitorul art-terapiei, sunt foarte optimista. Cred ca odata ce tot mai multa lume se familiarizeaza cu tehnici de art-terapie, ea se va dezvolta foarte mult si va patrunde in institutii de sanatate si de invatamant. Acest lucru va fi in beneficiul tuturor.

Pe parcursul a 6 ani de activitate, nu am fi putut sustine toate proiectele Organizatiei "Terapia prin Arta" daca nu am fi beneficiat de sprijinul generos al finantatorilor nostri, carora le multumim pe aceasta cale. Sustinatorii principali ai Centrului de art-terapie sunt: UNICEF Bucuresti; Ambasada Marii Britanii la Bucuresti; Relief Fund for Romania, Anglia; SERA, Franta; Rotary Club, Franta.

Doina Pocioianu este Director al Centrului pentru diagnoza si art-terapie “Dr Eliza Ionescu”, Timisoara

Asteptandu-l pe Doro

posted Jul 12, 2011, 1:01 AM by Reteaua Impreuna

Tim Wright, muzician si terapeut din Marea Britanie
- 2001-Oct-14 -
opinia specialistilor

Tim este un muzician si terapeut din Marea Britanie. El practica terapia prin muzica, dar este si muzician/artist intr-o comunitate din nordul Angliei. Incepand cu anul 2001 Tim colaboreaza, prin Muzika Charitable Trust, cu Impart si cu Action Space Mobile in institutii pentru adulti si copii din Romania.

Dragii mei,
Cred cu pasiune in arta. Am vazut oameni care au iesit din carapacele lor inchise si au comunicat, s-au jucat, au intrat in legatura cu altii, doar dandu-li-se ocazia sa participe la activitati de arta. Am fost martor la inlaturarea comportamentului tipic al persoanelor institutionalizate, prin simpla implicare a lor in muzica, miscare, pictura, teatru, joc. Am avut si eu un rol la infaptuirea multor miracole mici, care nu inceteaza niciodata sa ma uimeasca, desi am inceput sa ma astept la ele in munca pe care o practic. Am auzit vorba muta, am privit zambetul si rasul catatonic, dansul imobil si am fost prezent la manifestarea divina a unei extraordinare demnitati si camaraderii intre oameni care au suferit necazuri si jigniri mari.

Cu sinceritate pot sa spun ca acestea sunt realizarile. Dar ce putem spune despre lucrurile care nu merg asa de bine? Care sunt barierele spre un progres pe care cred ca il dorim cu totii? Ce putem face noi, cei implicati in partea creativa a terapiei, pentru a prilejui si a incuraja aceste mici miracole?

Luand totul in considerare, cred ca noi ar trebui sa invatam sa-i asteptam pe cei care beneficiaza de munca noastra, un pic mai mult si un pic mai bine. Asteptarea este punctul de incepere a muncii. Este mediul favorabil in care se nasc „momente”, momente cand este gasit sentimentul autentic si momente cand se exercita o alegere adevarata, intentionata. Asteptarea este deprinderea principala pentru a reusi atunci cand lucrezi cu oameni care nu au capacitatea de a invata, care au probleme psihice sau cu alt fel de oameni izolati. Asteptarea este cheia deschiderii oamenilor spre beneficiile terapeutice ale artei creative. Atunci cand asteptam invatam sa apreciem ceea ce au de oferit oamenii cu care lucram si intr-adevar sa ascultam ceea ce au nevoie sa ne spuna.

Dar, uneori ceva atat de simplu ca asteptarea poate fi foarte greu de realizat. Poate fi o deprindere pe care nu te poti bizui. Dorinta noastra de a se intampla ceva poate foarte usor sa intervina in decurgerea fireasca a lucrurilor. Imagineaza-ti pentru o clipa ca esti in timpul unei sedinte – de exemplu de muzica. O activitate este in desfasurare, incepe un nou tur, sa zicem ca este randul lui Doro. El a ales o tamburina. Ce face el cu tamburina? La o privire de suprafata pare ca el nu face nimic. Parca se uita la ea, la tine, se uita in alta parte prin camera sau la colegii din grup. El pare putin pierdut; ce sa faca cu obiectul din mana sa?!? Ce se intampla in continuare?

In noua cazuri din zece in astfel de imprejurari cineva intervine. O persoana care sa-l ajute, un alt om din grup, mai increzator in sine, un practicant si, uneori, terapeutul. Intr-un fel ne simtim deconcertati de ezitarea lui Doro de a canta, de nesiguranta lui in ceea ce trebuie sa faca. Il strigam pe nume, indemnandu-l sa cante. Ii facem semn sa cante. Ii aratam cum sa cante si, cateodata, ii luam mainile intr-ale noastre si-l incurajam sa cante. De ce? Pentru ca vrem sa ajutam? Probabil. Dar nu, eu cred ca adevaratul motiv este faptul ca asteptarea ne este incomoda. Devenim nelinistiti experimentand, prin asteptare, doar o mica parte din ceea ce este cu adevarat disconfortul lui Doro.

Ironia este ca, daca noi am fi mai toleranti in aceste momente putin stanjenitoare, atunci am putea intr-adevar sa ajutam. Sa ajutam prin crearea spatiului favorabil acelor momente pretioase in care micile miracole incep sa iasa la lumina. Nu putem spune ca asteptand nu facem nimic. Nici pe departe. Gandim, simtim, ascultam, privim, reflectam, ne uitam incurajator si, in general, incercam sa-i mentinem atenti. Ca terapeut am trecut deseori prin momente chinuitoare cand interventii bine intentionate au produs sparturi in comunicare, intimidand persoanele din grup. In aceasta privinta am fost la fel de vinovat, ca oricine. Dar incerc sa indrept acest aspect.

Tim Wright, muzician si terapeut din Marea Britanie.

1-9 of 9

Comments