dans si miscare

Terapia prin dans si miscare actioneaza prin 'corpul in miscare' pentru a da posibilitate de expresie potentialului fizic si psihologic complet. Acest tip de terapie se aplica atat in cazul adultilor, cat si in cel al copiilor, in orice locatie unde se afla persoanele cu nevoi speciale. **

** Profesie recunoscuta in Marea Britanie care se bucura de statutul de ‘titulatura protejata’ – aceasta titulatura nu poate fi folosita decat daca persoana in cauza este inregistrata la Consiliul Profesiilor din Sanatate

Prin amabilitatea Dr Sue Jennings, Rowan Romania

Terapie prin miscare si dans

posted Jul 11, 2011, 11:23 PM by Reteaua Impreuna

Cristina Muntean
Psiho-pedagog
Asociatia “Casa Faenza”, Timisoara

- 2007-Jan-19 -
dans si miscare

Miscarea este o modalitate universala de comunicare si o parghie a dezvoltarii, incepand de la nivelul senzorio-motor, pana la cel relational. Articolul pune in evidenta importanta utilizarii miscarii si dansului in terapia copiilor cu C.E.S. si dezvaluie detalii legate de utilizarea oglinzii in cadrul acestei terapii.


Miscarea este o modalitate universala de comunicare. Toti copiii se misca intr-un fel sau altul, iar cei cu cerinte educationale speciale nu fac exceptie. Unii copii cu dizabilitati nu au un limbaj verbal adecvat dezvoltat, dar detin un adevarat limbaj al miscarilor; astfel, comunicarea non-verbala este un mod eficient de contact. Putine experiente angreneaza atat de bine persoana, in totalitatea ei, precum o face dansul: corpul, emotiile si intelectul.

Miscarea impreuna cu altii, in acelasi ritm, de obicei, ajuta la formarea relatiilor. Datorita comunicarii prin miscare, copilul devine mai constient de propria persoana si mult mai capabil de a interactiona cu ceilalti. Prin tehnicile folosite, terapeutul lucreaza pe dezvoltarea increderii si a relatiilor.

Leventhal (1981) sustine ca terapia prin miscare si dans pentru un copil cu c.e.s. incepe cu dezvoltarea senzorio-motorie si perceptuala, si integrarea acestor informatii, si abia apoi se continua cu formarea schemei corporale si dezvoltarea conceptului de Sine.

Schema corporala este unul din conceptele fundamentale in dezvoltarea umana. Schilder (1950) defineste schema corporala ca fiind o imagine tridimensionala a propriului nostru corp pe care ne-o formam in minte, felul in care ne percepem corpul. Fara schema corporala, structurile psihice necesare reprezentarii simbolice a altor lucruri nu se pot forma, atata timp cat ele depind de achizitiile anterioare.

Schilder (1950) sublineaza corelatia dintre miscare si schema corporala. El sustine ca miscarea conduce la o mai buna orientare in raport cu propriul nostru corp. Nu stim prea multe despre corpul nostru daca nu il miscam, iar miscarea este un factor unificator intre diferitele parti ale corpului.

Multi specialisti sunt de acord cu Schilder, ca prin miscare venim in contact cu lumea inconjuratoare si cu obiectele, si ca doar prin miscare si noi contacte cu mediul, cunostintele despre propriul nostru corp vor creste. Chace scrie ca terapia prin dans, prin folosirea unei forme primare de comunicare, ofera individului un mod de relationare cu mediul si cu ceilalti atunci cand el este limitat de un handicap.

Cu cat schema corporala este mai bine conturata, cu atat mai clara este si diferentierea de mediu si de ceilalti. Aceasta diferentiere este necesara pentru dezvoltarea unor relatii. De aceea, miscarea si schema corporala sunt doua preocupari majore pentru terapeuti.

Un principiu de baza este sinteza aspectelor fizice si relationale ale miscarii. Nu are importanta care abilitati fizice sunt centrale, ci primordial este punerea accentului pe dezvoltarea relatiilor intre oameni. Schimbarile comportamentale au loc prin, si sunt sustinute de relationarea interpersonala cu copiii prin miscare. Schimbarile semnificative care au loc la nivelul miscarii pot afecta functionarea globala. De aceea, prin extinderea repertoriului de miscare al unui copil, ii furnizam mai multe posibilitati de dezvoltare a achizitiilor ce-i permit sa inteleaga si sa faca fata mediului. ~n aceasta munca, important este procesul in sine si nu produsul lui.

O importanta majora o are constientizarea eu-lui corporal pentru organizarea impulsurilor si internalizarea controlului. Copiii trebuie sa- si inteleaga propriile corpuri si capacitatea lor de miscare inainte de a putea face fata cerintelor exterioare ale mediului.

Folosirea oglinzii este o metoda de reflectare (insa nu si de imitare a miscarilor celorlalti) ce furnizeaza un mod de intelegere a experientelor unui copil, la nivel corporal. Aceasta metoda nu ofera doar informatii importante despre copil, altfel nedescoperite, ci, de asemenea, transmite copilului mesajul ca este vazut si acceptat asa cum este.

Aceasta acceptare, de cele mai multe ori, muta atentia copilului de la stimuli interni la cei din mediu, care mai apoi va duce la cresterea interactiunilor. Terapeutul nu trebuie sa fie pus in fata oglinzii atunci cand nu detine controlul comportamentului sau, sau cand actiunea nu ofera posibilitatea pentru o schimbare pozitiva. Pe masura ce adultul cunoaste copiii, acesta va fi capabil sa detecteze inceputul starii de agitatie si poate structura sedinta in asa fel incat sa evite pierderea controlului.

Oglinda poate fi folosita in contextul grupului, de exemplu atunci cand terapeutul alege un anumit cantec, activitate sau un anumit sprijin care reflecta energia si dinamica grupului.

Specialistul incearca intotdeauna sa realizeze o atmosfera consistenta si plina de acceptare, in timpul sedintelor de terapie prin miscare si dans. Deseori, acest proces este unul lent ce se desfasoara în conditiile impuse de copil. Odata cu reflectarea in oglinda vor avea loc si contactul vizual, atingerea, vocalizarea, actiuni ritmice, muzica, diferite modalitati de sprijin si o varietate de activitati senzorio-motorii; toate acestea contribuind la construirea unei relationari si, de asemenea, la schema corporala. Terapia prin miscare si dans la copiii cu nevoi speciale implica constientizarea senzoriala, constientizarea partilor corpului, dinamica miscarii, si, eventual, miscari mai expresive. Contact “Casa Faenza”: Tel +4 0256 487 002

Vraja dansului

posted Jul 11, 2011, 11:21 PM by Reteaua Impreuna   [ updated Jul 19, 2011, 12:17 AM by Fundatia de Sprijin Comunitar ]

Chiliment Valerica, director
Pop Ion, analist
Scoala pentru Copii cu deficiente de vedere Bucuresti

- 2007-Jan-19 -
dans si miscare

Scoala pentru Deficienti de vedere din Str. Austrului acorda educatie si sprijin unui numar de peste 200 de elevi cu diferite niveluri de deficienta. In ultimii ani, prin intermediul unui proiect de modernizare al Bancii Europene de Investitii, baza tehnico-materiala a scolii a crescut foarte mult. Incepand cu primavara 2004, a fost demarat proiectul "Pas in Doi", finantat de Autoritatea Nationala a Persoanelor cu Handicap - un proiect amplu, avand ca scop integrarea persoanelor cu deficiente de vedere prin intermediul dansului


Scoala pentru Deficienti de vedere functioneaza in cladirea din Str. Austrului de peste 50 de ani, o cladire veche, aflata aproape de centrul capitalei. Aici primesc educatie copiii cu deficiente de vedere de la ambliopie pana la cecitate iar in multe cazuri si copiii cu deficiente asociate celei de vedere.

Elevii au varste intre 5 si 15 ani, si provin in principal din judetele aflate in Moldova, Muntenia si Dobrogea. Parintii se bucura pentru copiii lor, care au posibilitatea sa-si exerseze vederea restanta intr-o institutie specializata, sa se pregateasca pentru viata si pentru o viitoare profesie intr-un cadru optim, supravegheati de specialisti. Dar in acelasi timp, ii asteapta cu nerabdare sa se intoarca in familie, in vacante sau la sfarsit de saptamana.

Peste 200 de elevi bat la usile scolii la fiecare inceput de an si asteapta sa-si intalneasca colegii, fie la gradinita, fie la clasa speciala pentru copii cu surdo-cecitate, fie la clasele de invatamant primar sau gimnazial. La data aparitiei acestui numar, speram sa putem confirma si infiintarea unei clase speciale a IX-a scoala de arte si meserii- cu profilul “Traditii, mestesuguri si decoratiuni interioare”.

Aproape 80 de cadre didactice specializate si cu experienta ofera: • Programe instructiv-educative adaptate nevoilor elevilor; • Programe de recuperare specifice deficientei de vedere; • Evaluari de specialitate: medicale, psihologice, logopedice, kinetoterapeutice, pentru stabilirea diagnosticului si a programului de recuperare; • Consilierea familiei si a carierei; • Informare pentru parinti.

Baza tehnico-materiala a scolii a crescut foarte mult in ultimii ani. Cladirea este cuprinsa intr-un proiect de modernizare de Banca Europeana de Investitii, salile de clasa au fost dotate cu mobiliernou, cabinetele de terapii si cabinetele medicale au aparatura si tehnici moderne, foarte utile specialistilor nostri.

Scoala dispune de biblioteca, retea de calculatoare, cabinete de psihodiagnoza, informatica, asistenta sociala, cultura fizica medicala, cabinet Braille, teren de sport, sala de sport multifunctionala. In scoala noastra, de peste 10 ani isi desfasoara activitatea Clubul de Dans Sportiv “Pas in Doi”, iar in primavara anului 2004, noua conducere a scolii, impreuna cu reprezentantii clubului mai sus mentionat, au hotarat sa ofere elevilor sansa de a pasi in Ritm de Dans, in cadrul unui amplu proiect, ce avea sa poarte numele clubului “Pas in Doi”.

Proiectul a fost apreciat si finantat de Autoritatea Nationala a Persoanelor cu Handicap, in scopul integrarii persoanelor cu deficiente de vedere copii si adulti- prin intermediul dansului. Astfel, sala desport a primit investitii si reamenajari, sonorizarea performanta a imprastiat in jur acorduri de vals vienez, vals englezesc, tango, samba, cha-cha… Au urmat ore de antrenamente si repetitii, s-au luat masuri pentru incaltamintea de dans si s-a intrat in febra serbarilor si spectacolelor. Fetele purtau cu eleganta sandalele speciale pentru dans si au fost conduse pe ringul de dans de baietii manierati, cu cravate si camasi albe impecabile. Acestia erau elevii scolii noastre, pe care nu-i recunosteam in cei neastamparati, cu lectia nepregatita cateodata, asa cum ii stiam de la orele de curs.

Erau plini de zambete, verticali, mandri de performatele si realizarile lor artistice. Asteptau cu nerabdare antrenamentele si noua costumatie, erau mai punctuali ca niciodata, comunicativi, entuziasti, bine legati in echipa lor, relaxati si Super Integrati.

Suntem hotarati sa continuam aceste activitati artistice cu elevii nostri pentru bucuria de a regasi zambetul pe chipurile lor. Multumim ANPH pentru increderea acordata acestui proiect si minunatei echipe de antrenori ai clubului de Dans Sportiv “Pas in Doi”, condus de Tina Maria si Virgil Grigore, pentru eforturile si devotamentul lor. Va asteptam cu drag sa ne cunoasteti si sa ne vizitati scoala!

Contact Scoala: Tel. +4 021 320 33 63 email: chiliment.valerica@k.ro

Dansul – mijloc de recreere si socializare a copiilor hipoacuzici

posted Jul 11, 2011, 11:17 PM by Reteaua Impreuna   [ updated Jul 19, 2011, 12:51 AM ]

Doina Petre
Asistent social
Centrul de plasament “Colt Alb”, Bucuresti

- 2007-Jan-19 -

Promovarea si sustinerea copiilor cu deficiente de auz este o experienta unica, o lupta continua impotriva refuzului si a respingerii. In dorinta de a depasi aceasta situatie, ne-am propus crearea unei echipe de dansuri, numite “Ritmul tacerii”, formata din copii hipoacuzici.

Perioada de viata, pe care o parcurg copiii din centrul nostru, este cea de trecere de la adolescenta catre starea de adult. Pentru adolescentii hipoacuzici, aceasta perioada este una de excludere de la multe activitati normale, ajungandu-se la izolarea lor fata de comunitate.

In dorinta de a depasi aceasta situatie, ne-am propus crearea unei echipe de dansuri, numite “Ritmul tacerii”, formata din copii hipoacuzici, care au dovedit reale inclinatii artistice, in scopul valorizarii si exploatarii aptitudinilor lor, in vederea recreerii si socializarii. Dansul este acea euforie pe care nu oricine o simte, ci doar acela care investeste pasiune in bucuria de a se misca in ritmurile muzicii.

Cei care nu aud aceste ritmuri, pur si simplu le traiesc, le simt vibrand in trupul lor, in mintea lor, incercand sa dezvolte prin miscari talentul artistic. Acest talent ii ajuta pe acesti tineri sa-si evidentieze frumusetea sufletului, chiar prin dans. Impartasesc lumii intregi nevoia de incurajare a propriului EU, de a fi apreciati, de a fi admirati, de cultivarea a unor aptitudini ce par pentru unii incredibile, chiar imposibile.

“Cand vezi acesti copii minunati dansand, urmarindu-te cu coada ochiului sa te simta acolo, langa ei, aproape, simti implinirea acelui scop propus pe care ai reusit sa-l realizezi cu succes, prin munca, cu multa rabdare si dragoste pentru ceea ce iubesti cu adevarat; le simti emotiile, le zambesti, ii incurajezi prin priviri si gesturi ca acolo, ei reusesc sa transmita lumii intregi ca si ei pot fi buni, cei mai buni...” (Marieta Sabiescu, instructor de dansuri C.P. “Colt Alb”)

“Momentul “critic”al dansului este atunci cand esti pe scena si arati ochilor mirati ai spectatorului ca imposibilul este posibil prin muzica, daruire si talent.” (Iuliana Busa- membra a echipei de dansuri “Ritmurile tacerii”)

Promovarea si sustinerea copiilor cu deficiente de auz este o experienta unica, o lupta continua impotriva refuzului si a respingerii. Acesti copii in ciuda deficientelor pe care le au, au demonstrat ca- si pot asigura o traiectorie reusita de viata.

Contact ”Colt Alb”: Mobil +4 0722 145 081

1-3 of 3

Comments