activitati conexe

Jongleria, o forma fascinanta de terapie (I)

posted Jul 12, 2011, 12:25 AM by Reteaua Impreuna

Ana Gabriela Petrut - kinetoterapeut , Gradinita Malteza, Cluj
Adrian Barbu - asistent universitar, membru al refelei Gloria, Cluj

- 2006-Sep-1 -
activitati conexe

Jongleria este o forma de acrobatie bazata pe abilitatea de a manevra diverse obiecte: mingi, bastoane, farfurii, faclii, arme (cutite aruncate la tinta), inele, bete, etc. Rezultatul este o miscare armonica, cursiva si spectaculoasa a acestora.

* (Acesta este un articol despre aptitudinile de jonglerie. Beneficiile jongleriei includ: cresterea oncentrarii, dezvoltarea si echilibrarea activittaii celor 2 emisfere ale creierului. Ed.)


Istorie Jongleria este o arta veche de peste 4000 de ani, cunoscuta in Mesopotamia, Egipt, China Antica. In Romania ea este cunoscuta mai ales ca parte componenta a spectacolelor de circ si divertisment. Daca la origine jongleria era practicata numai de acrobati, clowni si saltimbanci pregatiti special, in ultimele cateva decenii ea a castigat teren printre amatori. In prezent exista doar in Europa mai mult de 30.000 de persoane, iar in Statele Unite peste 2.000.000 care o practica din placere, din dorinta de a-si exersa indemanarea sau de a avea un mod interesant de a-si petrece timpul liber.

Jongleria a fost introdusa in programele scolare din tari ca Suedia, Olanda, Belgia. Exista asociatii nationale si internationale de jonglerie, una dintre cele active in Europa fiind si “The Very Serious Road Trip” infiintata in Franta si avand membri voluntari si in Romania.

Caracteristiei generale Este o forma de acrobatie bazata pe abilitatea de a manevra diverse obiecte: mingi, bastoane, farfurii, faclii, arme (cutite aruncate la tinta), inele, bete, etc. Rezultatul este o miscare armonica, cursiva si spectaculoasa a acestora. Exista doua forme de jonglerie: de distanta, in care obiectele sunt aruncate si prinse, si de contact, in care obiectele (de obicei bile din silicon cu diametrul intre 10 si 20 cm) nu pierd deloc contactul cu corpul jonglerului. Poate fi combinata cu elemente de acrobatie si echilibristica (piramida umana, mers pe sarma sau pe monociclu). Jongleria se poate practica individual sau In grup. Numarul de obiecte cu care se jongleaza variaza de la l la 9, de acelasi fel sau combinate.

Materiale si tehnici Fiecare sedinta incepe cu o scurta incalzire, gimnastica analitica pentru intregul corp (cap, gat, trunchi, membre) si se insista mai ales pe articulatiile mainilor, importante in manipularea obiectelor de jonglat. Antrenamentul se face atat individual cat si in echipa si incepe cu aruncarea si prinderea unor esarfe usoare din voal, astfel: echipa dispusa in cere arunca de la unul la altul esarfe, o data cu mana dreapta, apoi cu mana stanga. Antrenorul introduce treptat in cerc cate o esarfa In plus, crescand ritmul de aruncare-prindere.

Pozitionarea cursantilor se face apoi doi cate doi, fata in fata: se arunca-prind esarfele cu ambele maini paralel sau incrucisat. Se pot face astfel diverse combinatii de aruncari-prinderi in echipa. Astfel se exerseaza indemanarea de a controla simultan atat mana care arunca esarfa, cat si cea care o prinde pe cea aruncata de partener. In antrenamentul individual, se tine cate o esarfa in fiecare mana; apoi mana dreapta arunca esarfa in sus pana in dreptul ochilor, cu bolta, incat sa cada in mana stanga. In momentul in care esarfa isi incepe coborarea, mana stanga arunca la randul ei esarfa proprie, pentru a o putea prinde pe cea care coboara.

Miscarea fluenta cu doua si trei esarfe, in care fiecare descrie in aer forma unui 8 culcat, este pregatitoare pentru jongleria cu toate celelalte obiecte.

Jongleria cu mingi Mingile sunt speciale, umplute cu seminte de in si invelite intr-un material moale (musama); sunt preferate celor obisnuite deoarece nu se rostogolesc usor, nu sar si sunt usor de prins si controlat. Se lucreaza ca si cu esarfele, in echipa si individual. Cursantul incepe cu o minge aruncata si prinsa cu aceeasi mana, apoi aruncata dintr-o mana in alta. Inaltimea de aruncare este scurta, pana la nivelul ochilor.

Prinderea se face mai mult pasiv, lasand mingea sa cada in palma semideschisa. Dupa dobandirea abilitatii de a arunca si prinde o minge se trece la lucrul cu doua mingi. Se arunca-prinde simultan, apoi alternativ: cand mingea 1 ajunge la nivelul fetei, se arunca mingea 2. Aruncarea se face incrucisat, mana dreapta prinde mingea aruncata de mana stanga si invers. Dupa ce se realizeaza cu succes aruncarea-prinderea celor doua mingi, se trece la jongleria cu trei mingi. Se pot jongla doua mingi cu o singura mana, fie facandu-le sa descrie cercuri in aer, fie aruncandu-le alternativ pe verticala. Este important ca ambele maini sa ajunga la acelasi grad de dexteritate.

Jongleria cu inele Inelele sunt de plastic, de diferite culori, cu diametrul de 20-25cm. Antrenamentul se face la fel ca la mingi; se introduc progresiv unul, doua si trei inele, odata cu castigarea abilitatilor de prindere necesare. Dificultatea fata de jongleria cu mingi consta in pozitia diferita a mainilor si in solicitarea diferita la care sunt supuse articulatiile. De asemenea, inelele, fiind mai mari, trebuie aruncate mai sus.
(Va continua)

Jongleria, o forma fascinanta de terapie (II)

posted Jul 12, 2011, 12:23 AM by Reteaua Impreuna

Ana Gabriela Petrut - kinetoterapeut , Gradinita Malteza, Cluj
Adrian Barbu - asistent universitar, membru al refelei Gloria, Cluj

- 2006-Aug-1 -
activitati conexe

Odata devenita un sport de masa, cu antrenamente publice în parcuri, organizata în asociatii si cluburi, rezultatele benefice ale jongleriei asupra conditiei fizice si mentale au fost remarcate destul de rapid.
In lunile noiembrie si decembrie 2003 s-a desfasurat la Cluj, gazduit de Gradinita Specialã Malteza, un curs de jonglerie, clowning si expresie corporala.

*Continuarea articolului anterior


Jongleria cu bastoane

Este ceva mai complicata prinderea lor fiind mai dificila. Trebuie prinse doar de maner, dupa ce au facut cel putin o rotatie de 360° in aer. Munca in echipa este favorabila invatarii jonglatului cu bastoane spre deosebire de jonglatul cu mingi si inele unde este indicat sa se lucreze mai mult individual.

Cand se lucreaza in doi se pastreza o anumita distanta, cat pentru cel putin o rotatie completa a bastonului. Cel care prinde bastonul va sta cu mana departata de corp, iar cel ce il arunca, o va face spre mana intinsa a coechipierului, asta pentru a evita ranirea celui care prinde bastonul. Se lucreaza apoi individual, cu doua bastoane, care se arunca simultan sau alternativ ca si la mingi. Jonglatul cu bastoane se face în spatii deschise, largi, fara a avea obiecte fragile în preajma. Acest tip de jonglerie, fiind cel mai dificil dintre cele prezentate, stimuleaza în mod deosebit atentia distributiva.

Jongleria cu farfurii

Sunt utilizate farfurii din plastic, usoare, de diferite culori. Ele au pe dos o bordura; pe marginea lor interioara se sprijina varful unui bat (lungime 50- 60 cm, de lemn, cu varf usor ascutit). Se efectueaza rotatii usoare la început, apoi din ce în ce mai ample, pana cand farfuria se roteste cu viteza ridicandu-se la orizontala; apoi se muta varful batului în scobitura din centrul farfuriei, fara a o scapa. La o viteza mare de rotatie farfuria este stabila, iar durata miscarii se poate prelungi cateva minute.

Batul poate fi inclinat, trecut dintr-o mana în cealalta sau se poate da unei alte persoane. Farfuria poate fi aruncata in aer si prinsa din nou în varful batului. Este o forma de jonglerie simpla si usor de executat, dar foarte spectaculoasa, mai ales in combinatie cu echilibristica sau clowningul.

Aspecte si aplicatii terapeutice

Odata devenita un sport de masa, cu antrenamente publice în parcuri, organizata în asociatii si cluburi, rezultatele benefice ale jongleriei asupra conditiei fizice si mentale au fost remarcate destul de rapid. Printre persoanele deosebit de talentate la jonglerie se afla matematicieni si fizicieni, probabil datorita naturii mentale experimentale a preocuparii lor pentru dimensiuni si relatii. De asemenea, psihologii si medicii care practica jongleria n-au intarziat sa analizeze efectele acesteia, potrivit specificului profesiei lor. Dintre rezultatele cele mai impresionante mentionam doar o mica parte:

• Psihologii au descris jongleria ca pe “o eruptie a emisferei cerebrale drepte in programul celei stangi”, subliniind stimularea inteligentei spatiale (prin vizualizarea traiectoriilor), a celei muzicale (prin ritmicitate), si a celei kinestezice (prin rotatie, aruncare si prindere).

• Profesorii au observat influenta jongleriei asupra motricitatii fine la copii, avand ca efect ameliorarea si accelerarea invatarii cititului si a scrisului de mana.

• La copiii cu tulburari de invatare (dislexie, sindrom de deficit de atentie, hiperactivitate), jongleria duce la scaderea nivelului de anxietate si emotivitate, cresterea rabdarii, ambitiei si capacitatii de concentrare, ameliorarea comportamentului.

• Jongleria este o forma utila de educatie: dezvolta coordonarea miscarilor si echilibrul, faciliteazã comunicarea, colaborarea si dezvolta spiritul de echipa si de competitie.

• In 2002, un program de jonglerie implicand 4.000 de copii suferind de artrita juvenila s-a derulat sub patronajul Fundatiei pentru artrita din Missouri, SUA. Toti participantii au observat cresterea flexibilitatii articulatiilor, a coordonarii ochi-mana, ca si scaderea durerilor.

• Jongleria s-a dovedit un exercitiu util în recuperare, kinetologie si fizioterapie; sporeste mobilitatea articulatiilor, indemanarea si precizia, dezvolta si intretine musculatura (inclusiv cea a inimii si ochilor), provoaca scaderea tensiunii si a stresului.

• In SUA mai mult de 700.000 de oameni care sufera de diverse leziuni neurologice ca urmare a unor accidente, encefalopatii, infarct miocardic, etc. practica jongleria ca forma de terapie recuperatorie.

• In mai multe spitale americane din zone cu grad înalt de violente (Chicago, San Francisco, Los Angeles) tratamentele medicale de recuperare implica jongleria, inclusiv la pacientii aflati în scaun cu rotile sau care nu-si pot folosi decat o mana.

• James Goldman, terapeut la Ray Hickock Center, Rochester, utilizeaza cu succes jongleria in recuperarea pacientilor cu afectiuni si leziuni neurologice sau cu limitari ale activitatilor fizice.

• Recent, specialisti de la Universitatea din Regensburg, Germania au descoperit si publicat in revista Nature alte efecte ale jongleriei: pe langa antrenarea musculaturii, s-a observat cresterea masei cenusii a creierului, prin producerea de noi neuroni, in special în zonele corticale responsabile de actele motorii, vizuale, tactile, vestibulare, a zonelor de conexiune dintre aceste arii corticale, ceea ce duce la o remarcabila îmbunatatire a coordonarii vizual-motorii, la dezvoltarea in general a tuturor simturilor implicate (tactil, kinestezic, vizual, vestibular), la insusirea unor scheme speciale de miscare. “Creierul pus in situatia de a achizitiona deprinderi complicate, cum este jongleria, isi schimba forma si structura. Zonele cerebrale implicate isi maresc suprafata, ceea ce ne duce la ipoteza regenerarii creierului. Acest fapt deschide perspective incredibile in tratamentul afectiunilor cerebrale si al efectelor îmbatranirii” mentioneaza dr. Arne May, co-autor al studiului.

•In autism, jongleria poate inlocui comportamentul stereotip-repetitv cu abilitatile ei specifice.

• In fine, printre aspectele fizice si mentale pe care jongleria le dezvolta sau le recupereaza se mai numara, pe langa concentrare si coordonare neuromotorie, viteza de reactie, reflexele, agilitatea, inventivitatea, vizualizarea spatiala, bilateralitatea, increderea in propria persoana si buna dispozitie. Ca atare, jongleria se poate asocia terapiilor corectiv-compensatorii in afectiuni ca: diverse forme de paralizii si pareze, surditate, afectiuni neurologice, sindromul Langdon-Down, tulburari de comportament (ADHD, tulburari obsesiv-compulsive), tulburari de vorbire, tulburari nevrotice (boala ticurilor, balbismul, anxietatea, depresia, fobiile), tulburari psihice (schizofrenia in copilarie si adolescenta) deficiente mintale, tulburarile afective ale copiilor institutionalizati.

Cursurile de jonglerie

In lunile noiembrie si decembrie 2003 s-a desfasurat la Cluj, gazduit de Gradinita Specialã Malteza, un curs de jonglerie, clowning si expresie corporala.

Cursul a fost sustinut de Richard Proctor din Anglia, membru al asociatiei “The Very Serious Road Trip”. Formarea deprinderilor de jonglat si antrenamentul au durat 6 saptamani, in sedinte saptamanale de 2-3 ore. In acest timp nu se pot insusi abilitati deosebite, ci se realizeaza dobandirea deprinderilor de baza, obisnuirea cu materialul de lucru si se inoculeaza “microbul” jonglatului, de care “nu mai poti scapa usor” (Richard).

Echipa participanta la curs a fost formata din 5 persoane (un kinetoterapeut, doi asistenti sociali, doi parinti ai unor copii cu dizabilitati); nu este indicat un numar mai mare de 8 cursanti, pentru ca instructorul sa se poata ocupa de fiecare dintre ei.

Asistentii sociali si-au aplicat cunostintele si abilitatile in activitatea cu copiii defavorizati dintr- un sat din judetul Cluj. Cei doi parinti lucreaza acasa cu copiii lor pentru a le ameliora deficientele. Kinetoterapeutul aplica cu succes elemente de jonglerie în Gradinita Speciala Malteza pentru Copii cu Deficiente Neuromotori. Pe langa efectul benefic asupra starii lor generale, noua forma de joaca descoperita in jonglerie aduce în sala de terapie o atmosfera vesela si placuta; copiii se trateaza jucandu-se si descopera in fiecare zi bucuria acestei fascinante terapii.

Contact “Gradinita Malteza” Email: gabipetrut@yahoo.com

Utilitatea terapiei ocupationale

posted Jul 12, 2011, 12:22 AM by Reteaua Impreuna

Ligia Tansanu, Pedagog de recuperare C.S.C. Barlad, Vaslui
- 2006-Jan-26 -
activitati conexe

Acest articol trateaza Terapia ocupationala. Consideram important sa mentionam ca, desi munca unui Terapeut ocupational si cea a unui Lucrator prin Arte pot prezenta similitudini sau aspecte ce se suprapun, filozofia, abordarile si obiectivele sunt diferite.

Lucratorul prin Arte Creative deruleaza activitati cu persoanele cu nevoi speciale, impulsionandu-le sa isi exprime sentimentele, care de cele mai multe ori sunt adânc ascunse. A descoperi si a dezvolta abilitati si potentialuri este un pas important pe drumul catre auto- reprezentare.

Limbajul acestui articol are la baza abordarea medicala a dizabilitatii, de multe ori intalnita in Romania; si acest lucru foarte probabil din cauza ca aceste persoane au fost atat de neglijate, incat acum recuperarii lor i se da o mare importanta. De fapt ar trebui sa ne referim la o `recuperare`, dar la alt nivel: a respectului vis-a-vis de aceste persone, si a abilitatilor lor, cu ajutorul terapeutului. Aceste activitati practice sunt extrem de calmante, si ofera persoanelor un sentiment de implinire care contribuie la increderea in sine. Prin acest articol dorim sa punctam diferentele dintre Activitatile prin arte si cele strict ocupationale. Intregul articol vorbeste despre rabdare, consecventa, valoarea aptitudinilor care se aplica tuturor persoanelor, indiferent ca au sau nu dizabilitati.

Mary Turner, organizatia Action Space Mobile

Ma numesc Ligia Tansanu si sunt pedagog de recuperare la Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap Barlad, din cadrul D.G.A.S.P.C., Vaslui.

In cadrul D.G.A.S.P.C. Vaslui functioneaza, incepand cu anul 2004, complexul mentionat care a fost infiintat in urma unui proiect implementat de catre Fundatia SERA Romania, ca parte a programului “Programul de interes national vizând inchiderea institutiilor de tip vechi destinate copiilor cu handicap, care nu pot fi restructurate/reabilitate.”

Misiunea Complexului este de a furniza si asigura accesul persoanelor cu handicap, pe o perioada determinata, la:
• diagnostic si evaluare
• programe de interventie individuale si de grup
• programe educative de pregatire in vederea reintegrarii sau integrarii familiale si integrarii sociale
• ingrijire de baza
In functie de diagnostic si recomandari, persoana cu handicap beneficiaza de urmatoarele servicii: asistenta sociala, psihoterapie, logopedie, terapie ocupationala, kinetoterapie, hidroterapie.

Aici, recuperarea prin terapie ocupationala imbraca mai multe forme: terapia prin invatare, ludoterapia si ergoterapia. Ergoterapia sau activitatile de tip lucrativ, sunt pentru persoana cu handicap un mijloc de exprimare, permitand persoanei sa creeze in realitate ceea ce a vazut, trait sau imaginat. Activitatile ergoterapeutice implica gandire, planificare, presupunere si alegere, pentru ca la finalul activitatii, persoana cu handicap sa fie mandra ca a creat o jucarie, un panou decorativ, sau un obiect util. Acest lucru le da un sentiment revigorant si le confera un simt al realizarii si increderii in sine, contribuind la structurarea statutului si rolului persoanei, recunoscute din punct de vedere social.

Activitatile ergoterapeutice cu ajutorul uneltelor, ajuta la dezvoltarea membrelor superioare si contribuie la progresul capacitatilor de coordonare individuale. In general (din proprie experienta in lucrul cu persoanele cu dizabilitati), prin activitatile de ergoterapie se obtine progresul si nu regresul personalitatii umane, fie ea cu handicap sau nu.

Obiectivele pentru activitatile de ergoterapie sunt:
• dezvoltarea deprinderilor manuale
• dezvoltarea respectului fata de rezultatele muncii lor
• consolidarea deprinderilor tehnice (ex. taiat, lipit, indoit, bobinat, insurubat si formarea unor noi deprinderi- impletitul, imbinarea
• consolidarea abilitatilor de a finaliza lucrul inceput si disciplina pastrarii materialelor in ordine
• educarea rabdarii, respectarii regulei, cooperarea cu alte persoane in vederea realizarii unor lucrari de grup
• familiarizarea persoanelor cu dizabilitati cu diferite materiale, pe care incep sa le analizeze in timp ce le folosesc: forma, marime, culoare, consistenta.

In sala de ergoterapie, activitatile se desfasoara zilnic, dupa un program stabilit, cu pauze recreative si o durata de 45 minute sedinta. Numarul de beneficiari este de 7- 8 copii / zi, minimum doua sedinte pe saptamana, evitandu- se aparitia starii de incordare psihica, repulsia fata de activitate etc. Activitatile ergoterapeutice pun accentul pe reeducarea gestualitatii, a indemanarii, invatarea unor deprinderi noi, utile, dezvoltarea expresivitatii, readaptarea/ adaptarea la efort. Activitati ca desenul, pictura, modelajul sunt foarte importante in dezvoltarea proceselor gandirii, pentru o mai buna coordonare oculara si manuala, pentru dezvoltarea motricitatii fine (dactilo-pictura si modelaj).

Persoana cu dizabilitati, beneficiara a serviciului de ergoterapie, isi dezvolta deprinderi specifice prin manuirea materialelor folosite la activitati: creioane, pensule, betisoare, plastilina, lipici, materiale din natura; memoria vizuala si imaginatia se imbunatatesc. Progresul se realizeaza in etape iar invatarea este in pasi mici si pe baza succesului. Ergoterapia reprezinta un tip de activitate originala, placuta, care ajuta la intarirea eului si contribuie ca atare la restabilirea echilibrului psihic al personalitatii copilului.

Personal lucrez in cadrul complexului cu un numar de 10 copii rezidenti si 10 copii din comunitatea locala, desfasurand zilnic activitati ergoterapeutice. In cadrul acestor activitati am in vedere si un aspect de ordin moral, legat de incurajarea copiilor, de oferirea satisfactiei privind rezultatele activitatii lor. Tot in acest sens, cu valoare de incurajare, pun in evidenta noutatea, varietatea si valoarea produselor finite ale activitatii copiilor, pentru a-i determina sa continue si sa-si perfectioneze rezultatele.

Scopul ergoterapiei practicate de mine nu este numai de a le oferi copiilor un tip de activitate practica, utila, ci si de a stimula capacitatile lor creatoare, dezvoltarea unor deprinderi practice noi, care sa constituie baza de plecare a unei eventuale a lor, cu valoare de reintegrare sau de resocializare. Se vor cultiva interesul si respectul pentru activitate, pretuirea rezultatelor activitatii, subliniindu-se astfel si valoarea educativ-morala a ergoterapiei. Indiferenta va fi astfel inlocuita cu optimismul, increderea in sine si in fortele proprii. Copilul isi recapata demnitatea precum si capacitatea de a se opune evolutiei bolii sau prezentei handicapului.

In activitatile ergoterapeutice se pune accentul pe reeducarea gestualitatii, a indemanarii, dezvoltarea expresivitatii, readaptarea subiectilor la efort si revenirea lor la o activitate profesionala cu efect de resocializare. Prin aceasta, copiii cu dizabilitati isi redobândesc autonomia si demnitatea. Ele se recapata, intr-o maniera simbolica, prin intermediul produse. Activitatea ergoterapeutica ritmica scoate copilul cu dizabilitati din izolarea lui, suprima monotonia, starea de regresiune sau complexele legate de prezenta handicapului, favorizeaza adaptarea si evolutia clinica catre ameliorare. Activitatea ergoterapeutica este precedata de selectia copiilor, care se face in functie de handicap, de faza de evolutie, de aptitudini, de nevoi etc. Ergoterapia are un loc particular in arsenalul terapeutic si prin caracterul ei practic, lucrativ, cat si prin rezultatele concrete ale activitatii copiilor, ea grabeste considerabil procesul de vindecare psihica si resocializare.

Contact:
email: ligia_tansanu@yahoo.com

O cultura a demnitatii umane, in Techirghiol

posted Jul 12, 2011, 12:21 AM by Reteaua Impreuna

Seian Seitamet
- 2006-Jan-26 -
activitati conexe

Orasul Techirghiol este recunoscut datorita lacului care are o actiune miraculoasa pentru sanatatea oamenilor. Ceea ce nu se stie este ca aici, la marginea orasului, se afla un centru de ocrotire in care traiesc aproximativ 400 de suflete. Ei sunt persoane cu nevoi speciale, care au nevoie nu numai de ingrijire medicala dar, mai presus de toate, de dragoste si intelegere.

Terapie ocupationala O cultura a demnitatii umane, in Techirghiol Seian Seitamet (infirmiera),Terapie Ocupationala Centrul deReabilitare si Recuperare Neuro-Psihiatrica Techirghiol Orasul Techirghiol este recunoscut datorita lacului care are o actiune miraculoasa pentru sanatatea oamenilor. Ceea ce nu se stie este ca aici, la marginea orasului, se afla un centru de ocrotire in care traiesc aproximativ 400 de suflete. Ei sunt persoane cu nevoi speciale, care au nevoie nu numai de ingrijire medicala dar, mai presus de toate, de dragoste si intelegere. Cand s-a infiintat centrul, s-a format si colectivul. Au fost si renuntari, dar cei care au ramas au disponibilitate sufleteasca pentru acesti oameni aflati in suferinta. Ei sunt semenii nostri si fara afectivitate nu se poate lucra intr-o astfel de institutie. Acum pot spune ca noi suntem o mare familie, in care tot personalul este implicat pentru a aduce o raza de speranta in inimile acestor adulti traumatizati pe termen lung. Atunci cand s-a infiintat sectorul de terapie ocupationala si psihoterapie, am inteles ca scopul programelor noastre de activitati terapeutice este sa trezim respectul de sine, incredere, sa recunoastem si sa incurajam potentialul asistatilor. Am colaborat bine cu cele cinci colege ale mele si am invatat din mers. Echipa de psihologi, psihopedagogi, alaturi de conducerea unitatii, au facut tot ceea ce a fost posibil pentru ameliorarea calitatii pacientilor. In toti acesti ani, noi am invatat sa dezvoltam o cultura a demnitatii umane. Sectorul de recuperare este format din psihoterapie, psihopedagogie, art-terapie, croitorie si meloterapie. In aceste cabinete, asistatii se regasesc in anumite activitati si comunica intr-un anumit fei. Noi am invatat sa adaptam programele la nevoile beneficiarilor nostrii. Un succes deosebit l-a avut terapia prin muzica, cu instrumente de percutie, deoarece le-a oferit adultilor din centrul nostru un alt gen de mijloace de exprimare si comunicare. Avem asistati cu afectiuni psihice severe, traumatizati, fara nici o speranta de vindecare. Terapia prin muzica i-a pus in valoare ca indivizi si poate ca in sinea lor se simt valorosi. Ei nu au cum sa explice in cuvinte aceste lucruri dar un zambet uneori face cat o poveste. Cautam tot timpul metode nnoi, prin care protejatii nostri sa-si ocupe in mod placut timpul pe care il au din belsug. Noi, cei care lucram cu terapia ocupationala, le oferim experiente din viata reala adultilor a caror boala i-a oprit la stadiul de copii incantati de jocuri; ei asimileaza cunostinte care le sunt de folos. Jocul ramane pentru ei un mijloc de exprimare accesibil. S-au realizat lucruri uimitoare in atelierul de croitorie si art-terapie. Obiectele sunt expuse pentru a fi admirate si realizatorii sa fie apreciati, laudati pentru munca lor. Pasi mari s-au facut in socializarea bolnavilor. Ne bucuram cand vedem ca acum, unii dintre ei, pot pleca singuri in oras, isi organizeaza singuri timpul liber si si-au recapatat intr-un anumit fel autonomia personala. Drumul a fost greu, uneori cu lipsuri si dezamagiri. Am fost un colectiv, am avut tot timpul incredere in potentialul asistatilor si ei au crezut in noi. Suntem receptive la orice noutate in terapia ocupationala si sa le aducem o raza de bucurie in sufletele semenilor nostri suferinzi. Asteptam cu interes sa ne intilnim la Conferinta, sa ne impairtasim unii altora experienta acumulata pe parcursul anilor.

1-4 of 4